Ucigaşul invizibil

An de an, odată cu instalarea anotimpului rece, un ucigaş invizibil face victime în rândul populaţiei. Este vorba de monoxidul de carbon. Acest gaz din sobele noastre nu are culoare, nu are miros şi nu îl simţim atunci când îl inhalăm. Este un gaz toxic, un duşman nemilos, ce omoară în fiecare an chiar familii întregi. Nu mai departe de ieri, o întreagă familie din Valea lui Mihai, Bihor, mama de 45 ani, tatăl de 46 şi fiul de 21 ani au fost omorâţi de "Ucigaşul Invizibil"

În multe din gospodariile noastre se folosesc sisteme individuale de încalzire, de la sobe la microcentrale termice. Utilizând aragazul pe post de soba sau sobe cu coşuri nedesfundate, creşte riscul acumulării monoxidului de carbon în încăperile neaerisite. Monoxidul de carbon este generat ori de câte ori are loc o combustie incompletă a unui material care conţine carbon (lemn, gaz, etc.). Când îl inhalam în timp scurt şi în cantităţi mari este fatal. Absorbit în organism, acest gaz blochează capacitatea sangelui de a se mai oxigena, putând spune ca de fapt ne sufocăm pe dinăuntru. 

Cum putem recunoaşte intoxicaţia cu monoxid de carbon? 

În faza initială a inhalării, apar dureri de cap uşoare în regiunea frunţii, o stare de oboseală neexplicabilă şi amţeli; pe măsură ce gazul toxic se acumulează în organism, durerea de cap creşte în intensitate iar respiraţia este greoaie; apar dureri în piept şi palpitaţii, gândirea este tulburată; în urechi apar tot felul de zgomote iar vedere este înceţoşată. Pe măsură ce intră tot mai mult gaz toxic în organism, starea de sănătate a victimei se alterează tot mai mult, aceasta intrând în timp scurt în comă. Copii şi bătrânii sunt mai sensibili iar dacă durata expunerii la mediu cu monoxid de carbon este lungă, se ajunge la deces. 

Măsuri de prim ajutor. 

Prima măsura de prim ajutor este: scoaterea victimei din mediul toxic. Dacă d-voastră aveţi unul sau mai multe din simtomele descrise mai sus (dureri de cap, ameţeală, slţbiciune, etc) şi în acelaşi timp una sau mai multe persoane din aceeaşi încăpere se simt la fel, nu este o coincidenţă. Prezenţa unei sobe funcţionale în cameră trebuie automat să vă ducă cu gândul la prezenţa monoxidului de carbon în aerul din încăpere. Nu exitaţi nicio secundă şi iesiţi repede afară, la aer curat. Dacă una sau mai multe persoane din încăpere sunt inconştiente, nu încercaşi să-i scoateţi afară singur: sunt şanse mari ca şi d-voastră să deveniţi victima. Orice efort fizic făcut în mediul toxic creşte cantitatea de gaz toxic acumulată în organism. 

În acordarea primului ajutor de orice natură există o regula de aur: în primul rând salvatorul să fie în siguranţă. Dacă accesul la victimă este dificil şi există riscul de a va intoxica şi d-voastră, nu riscaţi inutil ci alertaţi sistemul de urgenţă 112 şi asteptaţi să vină echipajele de la Ambulanţă şi Pompieri. Dacă doriţi totuşi să riscaţi, după ce aţi luat câteva guri de aer curat afară, intraţi în încăpere ţinându-vă respiraţia şi deschideti repede uşile şi geamurile şi scoateţi victima la aer curat. Dacă victima este inconştientă, culcaţi-o afară pe un plan dur şi uscat, pe o parte, cu capul dat pe spate şi bărbia ridicată, manevră care îi menţine căile respiratorii deschise. Dacă victima nu mai respiră, efectuaţi manevre de resuscitare, dacă ştiţi manevrele de bază (serii de două respiraţii gură la gură urmate de 30 apăsări pe mijlocul pieptului sau mai simplu, rezumaţi-vă doar la a apăsa pe piept continuu in ritm de 100 pe minut şi cu cu adâncimea de 4-5 cm, pâna soseşte ambulanţa). 

Nu luaţi iniţiativa de a transporta victima cu mijloace personale; tratamentul de bază al intoxicaţiei cu monoxid de carbon se face cu oxigen la presiune si debit mare, tratament iniţiat doar în maşina de urgenţă a Ambulanţei sau SMURD.

Nu va zgârciţi în a vă proteja viaţa, cumpărati-vă detectoare de monoxid de carbon!

dr. Emil BOŢCĂU