26 octombrie 2011

Aspirina - Unde dai şi unde crapă!

Tratamentul cu medicamente antiinflamatorii este folosit într-o gama largă de afecţiuni. Aceste medicamente sunt împărţite în două mari familii, în funcţie de structura lor chimică si modul lor de acţiune: nesteroidiene (Ex. Aspirina, Diclofenac, Piroxicam, Indometacin etc) şi steroidiene (Ex. Prednison).

Numărul medicamentelor antiinflamatorii nesteroidiene (pe scurt: AINS) şi afecţiunile în care sunt folosite, este foarte mare, dar toate au un efect comun: scăderea inflamaţiei din corp. Unii îl folosesc în reumatism, alţii pentru o răceala mai serioasă, sau într-o migrenă chinuitoare.

 Deşii efectele lor sunt benefice, în multe afecţiuni medicale rolul lor terapeutic fiind hotărâtor pentru o vindecare rapidă, aceste medicamente subscriu proverbului românesc: „Unde dai şi unde crapă", efectele lor secundare fiind multe, provocand multe neplaceri asupra stomacului şi asupra tubului digestiv în general. Spre exemplificare, vă descriu modul de atac al Aspirinei, "antiinflamatorul cel mai drag românilor": pastila se lipeşte de mucoasa stomacului, pe care efectiv o ,,roade" chimic strat cu strat, distrugând celulele mucoasei stomacului, vasele de sânge din structura peretelui stomacal, uneori ajungându-se chiar la perforaţia stomacului. Simptomele pot fi diverse, de la o jenă dureroasă abdominală, la dureri mari, insuportabile, însoţite uneori de vărsături cu aspect de sânge roşu, proaspăt sau sânge digerat, negru, ca zaţul de cafea. 

Unii pacienti avizaţi asupra efectelor adverse ale AINS administrate pe cale orală, folosesc supozitoare, dar pericolul afectării stomacului este la fel de mare. Medicamentul absorbit la nivelul rectului, ajunge în sânge şi distruge o anume enzimă Cox 1, care în mod normal participă la mecanismul de protecţie a stomacului. Aceste efecte secundare nedorite pot apare la oricare pacient, în special la cei ce folosesc în mod frecvent AINS, în doze şi combinaţii greşite, sau cu afecţiuni preexistente ale stomacului. 

Care este totuşi soluţia? Au apărut clase noi de antiinflamatoare, care prezintă efecte adverse mai mici asupra tubului digestiv, dar acestea sunt mai scumpe, sau aşa-numitele medicamente prostaglandine, care cresc rezistenţa mucoasei gastrice, însă şi ele au preţuri piperate. 

Ei bine, metoda de apărare cea mai potrivită este să se alăture medicamentelor antiinflamatorii alte medicamente, cu rol de protecţie gastrică (gen Calmogastrin, Malucol, Ranitidina, etc). 

Nu amestecaţi medicamentele AINS din dorinţa unui efect antiinflamator mai bun şi mai rapid (ex.:Aspirina+Diclofenac). 

Fiţi atenți întotdeauna la compoziţiile medicamentelor noi folosite, dacă folosiţi deja un medicament AINS sau ştiţi că aveti contraindicaţie la AINS , multe din medicamentele de pe piaţă au în compoziţie mai multe substanţe chimice, printre ele putând fi şi un AINS (Ex: Aspirina, trecută cu denumirea de acid acetil salicilic). 

Orice jenă dureroasă apăruta la nivelul stomacului dupa consumul de AINS (chiar şi de la o singură pastilă) trebuie luată în serios; opriţivă din consumul de AINS, înghiţiţi cât mai repede un medicament cu rol de pansament gastric (ex.: 2-3 pastile de Malucol) şi anunţaţi-vă medicul curant. 

În cazul în care aveţi chiar şi un singur episod de vărsătură cu aspect sangvinolent (roşu deschis sau negru, ca zaţul de cafea), sau aveţi materiile fecale de culoare negricioasă, anunţaţi serviciile medicale de urgenţă la numărul gratuit de telefon 112. 

Dr. Emil BOŢCĂU

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu